BIOPAJDUR
Rezultate şi concluzii
USAMV Bucureşti

Studiul chestionarelor efectuate au arătat că:

• la chestionarul pentru evaluarea potenţialului agricol, a tehnologiilor folosite, precum si a tendinţei de evoluţie a resurselor naturale din zona studiată a fost chestionat un număr de 193 indivizi;
• tehnica de întreţinere şi exploatare care se aplic la pajişti este simplă, minimală, extensivă motiv pentru care producţiile obţinute sunt reduse, cu mult inferioare potenţialului productiv normal.
• pentru majoritatea localnicilor terenul agricol nu constituie singura sursă de existenţă, întrucât în fiecare familie există salariaţi;
• pajiştile au o pondere însemnată în terenul agricol dat fiind specificul reliefului şi tradiţia în creşterea animalelor.

Zona experimentală se caracterizează prin:

• un climat specific, influenţat major de particularităţile climatului temperat continental de tranziţie, caracterizat prin ierni aspre şi deficite accentuate de precipitaţii în vară mai ales pentru zona de câmpie;
• influenţă însemnată, la nivel subzonal, a condiţiilor de relief (câmpie, deal, munte), a condiţiilor hidrografice (luncă) sau de sol, etc.;
• dezvoltarea a mai tuturor ramurilor de activitate agricolă: culturi de câmp, legumicultură, viticultură, pomicultură, creşterea animalelor;
• potenţial demografic deosebit, zona fiind între cele mai des populate din România;
• un potenţial economic însemnat;

Studiul biodiversităţii a arătat că:

• au fost inventariate speciile de plante prevăzute în covorul vegetal şi pentru cele mai bine reprezentate s-a apreciat procesul de acoperire.
• acoperirea s-a evaluat la nivelul a 70-75%;
• ponderea cea mai mare a avut-o Arrhenatherum elatius - 60%, urmat de Poa pratensis – 10 %, Lathyrus tuberosus – 2% şi Coronila varia – 3%.
• un număr important de specii sunt prezentate cu ponderi nesemnificative (+) şi o repartizare mai mult sau mai puţin uniformă – uneori plante izolate.