Importanţa şi relevanţa conţinutului ştiinţific

Apropierea Romaniei de structurile agricole ale Uniunii Europene a avut loc pana in prezent fara rezultatele economice scontate. Desi in procesul de reforma s-au produs schimbari cantitative si calitative, acestea nu sunt de natura sa ne asigure compatibilitatea cu structurile agricole ale Uniunii Europene si sa permits formarea si functionarea piejei agricole concurentiale.

Cele mai evidente efecte negative ale reformei, fara obiective stiintific fundamentate si fara continuitatea necesara a masurilor alese, sunt degradarea consumului alimentar al populatiei si cres.terea inflatiei pe seama preturilor produselor alimentare. Aceste efecte negative in procesul de reforma arata ca politicile agricole practicate au fost incoerente, inconsistente si nu au dat rezultatele declarate.

Romania va trebui sa-si gaseasca cai proprii de restructurare a agriculturii, care sa se regaseasca in cresterea gradului de securitate alimentara, apropierea de structurile agricole ale Uniunii Europene si de exigenjele globalizarii economice.

Revigorarea si relansarea agriculturii Romaniei trebuie sa se bazeze pe masuri viabile, care sa determine o noua orientare a politicilor agricole, in concordanta cu Politica Agricola Comunitara, in care legatura dintre producatorii de materii prime de origine agricola si procesatorii, sa aiba in vedere principiul egalitatii de sanse, conform caruia, intr-un sistem agroalimentar integrat, toti actorii (participantii) in procesul de aprovizionare cu materii prime de origine agricola, procesatorii si comerciantii, sa beneficieze de repartitia echitabifa a profitului realizat.

In aceasta situatie, o evaluare privind dezvoltarea agriculturii din arealul propus spre cercetare, nu se poate realiza decat prin investigate stiintifice , complexe, cu obiective concrete care sa vizeze posibilitatile de dezvoltare si eficientaizare a productiei intr-un sistem agroalimentar integrat.

In prezent, agricultura Romaniei se afla inca sub influenta productiei de subzistenta a micilor producatori individuali, neperformanti si necompetitivi pe piata.

O agricultura moderna si o industrie alimentara diversificata si bine utilata din punct de vedere tehnic ar aduce un real castig economiei nationale, iar populatiei un sortiment variat si mai ieftin de produse agroalimentare.

Factorii care impulsioneaza permanent cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole sunt:

• explozia demografica (denumita metaforic baby boom), dat fiind ritmul fara precedent inregistrat in cresterea populatiei;
• diversificarea cantitativa si inregistrarea unei calitati superioare in hrana populatiei.

Astfel in tara noastra, industria alimentara, principalul producator de produse alimentare, a inregistrat in perioada de dupa 1989 scaderi considerabile ale productiei fizice, ca urmare a influentei nefavorabile generate de costurile economice si sociale ale trecerii de la economia de tip centralizat la economia de piaja, productia autohtona de alimente inregistrand scaderi catastrofale.

Agricultura tmbina doua procese: unul economic si unul natural.

Instabilitatea productiei si a veniturilor este data tocmai de aceasta particularitate a procesului de productie agricola.

Intrebarea fireasca este cum pot fi combina|i optim factorii de productie? Ce structura de productie este necesara pentru maximizarea profitului? Cum se poate garanta desfacerea produselor alese?

Luc Christiaensen si Jo Swinen sugereaza un posibil raspuns: ferma familiala care opteaza pentru integrare. Aceasta este impusa in mod obiectiv de conditiile de rise si incertitudine din agricultura. Integrarea orizontala este echivalenta cu cooperarea agricola in cadrul procesului de productie, fermierii angajati intr-o astfel de cooperare impartind intre ei rolurile de manager, prorietari si respectiv angajati/salariati. Integrarea verticals presupune existenta unor contracte de productie. Acestea se mcheie intre producatorii agricoli si avalul sau amontele procesului de productie.

Din dorinta de a disimula riscul si incertitudinea, producatorii agricoli isi vand autonomia decizionala si partial cea financiara, prin renuntarea la un anumit cost de oportunitate. Cele mai importante masuri, capabile sa contribuie la dezvoltarea si eficientizarea productiei agricole si agroalimentare, se refera la urmatoarele:

• imbunatatirea structurii productiei agricole si organizarea filierelor pe produs, in concordanta cu cerintele pietei interne si cu necesitatea de relansare a exportului;
• organizarea si stabilizarea pietei agricole si a preturilor alimentelor;
• definitivarea si consolidarea structurilor de proprietate si formarea structurilor viabile de organizare economica a agricultorilor;
• modernizarea tehnico-materiala a agriculturii, utilizarea rationala si calificarea fortei de munca din spatiul rura;
• dezvoltarea rurala complexa si durabila;
• cresterea productivitatii muncii si a nivelului veniturilor agricultorilor;
• realizarea apropierii agricultorilor din Romania, ca nivel de productie si viata, respectarea principiilor responsabilitatii si libertatii economice, care sa stea la baza unei agriculturi integrate in economia de piata concurentiala;
• armonizarea legislatiei din Romania cu cea din U.E. (unicitatea preturilor pe pietele agricole, solidaritatea financiara si preferinta comunitara etc.);

Va trebui sa fie elaborate si implementate strategii si politici agricole si de dezvoltare rurala coerente, cu efecte favorabile in planul eficientei economice, care sa asigure avantaje in urma integrarii in Uniunea Europeans, ca membru cu drepturi depline.

Relevanta este si echipa de cercetare, care s-a focalizat atat pe experienta si consacrarea unora, dar si pe potentialul de cercetare al tinerilor absolventi (doctoranzi). Proiectul iese in evidenta si prin masurile stiintificc si tehnologice care vor contribui la asigurarea unei agriculturi performante, in concordanta cu cerintele de calitate superioara manifestate de consumatori.Prin aplicabilitatea solutiilor rezultate, se preconizeaza o crestere semnificativa a ofertei si a cifrei de afaceri, cat si o eficientizare corespunzatoare a unitatilor integrate. Proiectiile prevazute in proiect, vizeaza aspecte de perspectiva si fundamenteaza programele de dezvoltare durabila a agriculturii, inclusiv a sistemului integrat de management-marketing, capabil sa se adapteze la modificarile mediului extern specific diferitelor zone si microzone din arealul cercetat.