Abstract
The aim of this study was to investigate the effect of artificial moulting on some egg shell quality parameters of produced eggs from two genotypes of aged laying hens. The experiment was conducted on group 1 ISA Brown 88 weeks old and group 2 Hisex Brown 91 weeks old hens. The egg weight during the period of starvation until the stopping of laying was higher in ISA Brown hens (64.38 g) and lower in Hisex Brown (59.46 g) (p<0.05). During the preparing and second laying cycle there were also significant difference in egg weight (p<0.05).The shell weight of the experimental strains (ISA Brown and Hisex Brown) significantly decreased during the period of stress (p<0.01) and significantly increased in the second egg laying cycle in comparison with the stress period (p<0.01). Feed restriction significantly interacted with egg shell quality characteristics. The differences of shell weight between two strains were significant in the all 3 points of the experiment (preparing period, stress period and second egg lying cycle). The same situation was found in the shell percentage, shell thickness and shell ash compared in experimental periods of rejuvenation. In these three mentioned characteristics there were found significant changes: between the stress and the other periods, preparing and stress period, second egg laying and stress period (p<0.01). But there were not found differences between the strains of layers, it means that their performances are nearly the same (p>0.05).
Rezumat
Scopul acestui studiu a fost de a investiga efectul năpârlirii artificiale asupra unor parametri de calitate ai ouălor şi a cojii la două genotipuri de găini ouătoare cu vârste diferite. Experimentul a fost realizat pe un grup de găini ISA Brown în vârstă de 88 săptămâni (L1) şi pe un alt lot (L2) format din găini Brown Hisex în vârstă de 91 săptămâni. Greutatea ouălor în timpul perioadei de post impus a fost mai mare la găinile ISA Brown (64,38 g) şi mai mică la Hisex Brown (59.46 g) (p<0,05). În timpul ciclului de pregătire au fost, de asemenea, diferenţe semnificative în ceea ce priveşte greutatea oului (p<0,05). Greutatea cojii la loturile experimentale (ISA Brown şi Hisex Brown) a scăzut semnificativ în timpul perioadei de stres (p<0,01) şi a crescut semnificativ în cadrul ciclului al doilea de ouat, în comparaţie cu perioada de stres (p<0,01). Restricţia aplicată în hrana găinilor a interacţionat în mod semnificativ cu unele caracteristici de care depinde calitatea cojii. Diferenţele de greutate a cojii între loturi au fost semnificative în toate cele 3 perioade ale experimentului (pregătire, perioada de stres şi al doilea ciclu de ouat). Aceeaşi situaţie a fost constatată şi în ceea ce priveşte ponderea cojii, grosimea cojii şi cenuşa din coajă, pe parcursul năpârlirii. Între aceste trei caracteristici menţionate s-au constatat schimbări semnificative: p<0,01 între perioada de stress şi celelalte perioade, pregătire pentru ouat şi perioada de stress, al doilea ciclu de ouat şi perioada de stress. Nu au fost evidenţiate diferenţe statistice între genotipurile studiate, ceea ce denotă că performanţele lor productive sunt asemănătoare (p>0,05).
Cuvinte cheie: coajă, calitate ou, năpârlire, găini
