THE INFLUENCE OF FEEDING FREQUENCY ON THE HAEMATOLOGICAL PROFILE OF A. STELLATUS (PALLAS 1771), REARED IN A RECIRCULATING AQUACULTURE SYSTEM
Maria Desimira Dicu (Stroe), V. Cristea, Angelica Docan, Iulia Rodica Grecu, Lorena Dediu, M.T. Coadă
Abstract
The aim of this study is to assess the physiological status of Acipenser stellatus species (Pallas, 1771) in different feeding frequencies conditions: V1-2 meals/day, respectively V2-4 meals/day. Thus, the physiological status of stellate sturgeon is characterized by hematological indicators, erythrocyte constants, as well as two important blood biochemical parameters (serum protein and serum glucose). At the final of 30 days experiment, both grow performance parameters (FCR, SGR, PER) and hematological parameters analyzed (erythrocyte count, hematocrit, hemoglobin) have almost equal values (statistically insignificant differences p ≥ 0.05) for both feeding frequencies applied. Among blood biochemical parameters analyzed, glucose values are higher at V1 - 37.53 ± 2.66 mg/dl blood, compared to V2 - 34.26 ± 4.89 mg/dl blood. Regarding serum proteins, the differences between their registered values, for each one of the variants, are statistically insignificant (p ≥ 0.05). The general conclusion that emerges from this current study shows that in case of six months old stellate sturgeons, reared under recirculating aquaculture system conditions, feeding frequency does not significantly influence their haematological profile.
INFLUENŢA FRECVENŢEI HRĂNIRII ASUPRA PROFILULUI HEMATOLOGIC AL SPECIEI A. STELLATUS (PALLAS, 1771), CRESCUTĂ ÎN CONDIŢIILE UNUI SISTEM RECIRCULANT
Maria Desimira Dicu (Stroe), V. Cristea, Angelica Docan, Iulia Rodica Grecu, Lorena Dediu, M.T. Coadă
Rezumat
Scopul acestui studiu este de a evalua starea fiziologică a speciei Acipenser stellatus (Pallas, 1771) în condiţiile aplicării unor frecvenţe de furajare diferite (V1- 2 mese/zi, respectiv V2- 4 mese/zi). Astfel, starea fiziologică a păstrugii este caracterizată cu ajutorul indicatorilor hematologici, a constantelor eritrocitare precum şi a unor parametri biochimici importanţi ai sangelui (proteine serice şi glucoză serică). La finalul celor 30 zile experimentale, atât indicatorii biotehnologici consacraţi (FCR, SGR, PER) cât şi parametri hematologici analizaţi (Numărul de eritrocite, Hematocritul, Hemoglobina) au înregistrat valori sensibil egale (diferenţe nesemnificative din punct de vedere statistic p ≥ 0,05) în cazul celor două tratamente aplicate. Dintre parametrii biochimici ai sângelui analizaţi, glucoza înregistrează valori mai ridicate în cazul primei variante experimentale (V1) - 37,53 ± 2,66mg/dl sânge, comparativ cu cea de-a doua variantă experimentală (V2) - 34,26 ± 4,89 mg/dl sânge. În ceea ce priveşte proteinele serice, diferenţele dintre valoarea acestora, în cazul celor două variante, sunt nesemnificative din punct de vedere statistic (p ≥ 0,05). Concluzia generală care se desprinde în urma acestui studiu este aceea că pentru păstruga în vârstă de 6 luni, crescută în condiţiile unui sistem recirculant de creştere, frecvenţa hrănirii nu influenţează semnificativ profilul hematologic al biomasei de cultură.
