BEEKEEPING STRUCTURE, PROBLEMS AND COLONY LOSSES IN THE AEGEAN REGION OF TURKEY

Ucak Koc Aytul, Karacaoglu Mete

Abstract
   We aimed to determine the socioeconomic structure, colony management practices, colony losses and problems of beekeeping in the Aegean region of Turkey. According to the stratified sampling method, enterprises were divided into five groups according to the number of colonies. We determined that the average age of beekeepers was between 47.1±2.35 years (Group III) and 56.1±3.05 years (Group I). Beekeeping experience ranged from 14.4±24.2 years (Group I) and 26.4±2.91 years (Group V). The wintering losses of the groups between 2009 and 2012 varied from 6.0% (Group IV) to 29.4% (Group I) and the honey yield ranged from 11.4±2.30 kg (Group I) to 21.4±1.38 kg (Group V). The primary problems of beekeepers in the region are overcrowding of migratory beekeepers at certain times of the year, varroa mite and diseases and lower honey prices. In conclusion, a lower education level, an increased beekeeper age, concern about colony management, wintering with weak population and increasing varroa mite and diseases problems due mainly to overcrowding of migratory beekeepers in the region are some of the characteristics of beekeeping in the Aegean Region. These problems can be solved by reorganizing the baiting of beekeepers, providing support only to beekeepers that make a living from beekeeping (Group IV and V) and creating an organizational structure among beekeepers.

Key words: Beekeeping, colony losses, honey yield, problems, questionnaire

STRUCTURA APICULTURII, PROBLEME ŞI PIERDEREA DE COLONII ÎN REGIUNEA MĂRII EGEE A TURCIEI

Ucak Koc Aytul, Karacaoglu Mete

Rezumat
   Ne-am propus să determinăm structura socio-economică, managementul practicat, pierderile de colonii şi alte probleme ale apiculturii din regiunea Mării Egee a Turciei. În concordanţă cu metoda grupurilor stratificate, firmele au fost împărţite în cinci grupuri în conformitate cu numărul de colonii. S-a determinat că vârsta medie a apicultorilor a fost cuprinsă între 47,1±2,35 ani (Grupul III) şi 56,1±3,05 ani (Grupul I). Experienţa în creşterea albinelor a variat între 14,4 ± 2,42 ani (Grupul I) şi 26,4?2,91 ani (Grupul V). Pierderile pe timpul iernii ale grupurilor studiate, în perioda 2009 - 2012 au variat de la 6,0% (Grupul IV) la 29,4% (Grupul I) iar cantitatea de miere recoltată s-a situat între 11,4±2,30 kg (Grupul I) şi 21,4±1,38 kg (Grupul V). Principalele probleme ale apicultorilor din regiune sunt: supra-aglomerarea cu apicultori migratori în anumite perioade ale anului, prezenţa unor boli şi a varroa mite, precum şi preţul scăzut al mierii de albine. În concluzie, nivelul scăzut de educaţie, vârsta mare a apicultorilor, iernarea cu populaţii slăbite, grija faţă de managementul coloniilor, creşterea problemelor cauzate de boli şi varroa mite în principal datorită supra-aglomerării cu apicultori migratori sunt unele din caracteristicile apiculturii din regiunea Mării Egee. Aceste probleme pot fi rezolvate prin reorganizarea apicultorilor, prin oferirea de ajutor numai acelor apicultori care îşi câştigă existenţa numai din creşterea albinelor (Grupurile IV şi V) şi prin creearea unei structuri organizaţioale a apicultorilor.

Cuvinte cheie: Apicultură, pierderea de colonii, producţia de miere de albine, probleme, chestionar