STUDIES REGARDING THE CHEMICAL COMPOSITION OF SOME POULTRY EDIBLE ORGANS

Paula Viorela Druc, Carmen Irimia (Gavrilescu), C. Spridon, M.G. Usturoi

Abstract
    Even if at world level are consumed important quantities of poultry organs, research regarding their quality are extremely rare.
    The aim of the study was to establish if are some correlations between slaughtering age of poultry and chemical composition of two edible organs (heart and gizzard).
    So were settled up 6 experimental batches (3 for gizzards and 3 for hearts), differencing by the age of slaughtered poultries, as follows: P₁ and I₁ = gizzards and hearts gathered from chickens slaughtered at 35 days; P₂ and I₂ = gizzards and hearts gathered from chickens slaughtered at 40 days; P₃ and I₃ = gizzards and hearts gathered from chickens slaughtered at 42 days. Determinations were made on fresh products and aimed content in water, dry matter, proteins and NES; also we calculate the energetic value.
    Regarding protein content of gizzards and hearts, our data shown a decreasing of the values at the same time with the increasing of slaughtering age; the differences between those 3 batches being without statistical significance (P˃0.05).
    Regarding fat content, both for hearts and gizzards, the best values were founded at chickens slaughtered at 42 days, higher with 0.91–2.78% in case of hearts and with 3.08–7.20% for gizzards face to the situation for the others slaughtering. Statiscally speaking, the differences were very significant (P<0.01) for gizzards (P₁ vs. P₃) as well as for hearts (I₁ vs. I₃).
    Through the obtained results for hybrid Ross 308, we could say that slaughtering age didn’t influence very significant the chemical composition of gizzards and hearts, with the exception of fat content, which increase with increasing of slaughtering age.

Key words: poultry, slaughtering, gizzards, hearts, chemical composition

STUDII PRIVITOARE LA COMPOZIŢIA CHIMICĂ A UNOR ORGANE COMESTIBILE DE PASĂRE

Paula Viorela Druc, Carmen Irimia (Gavrilescu), C. Spridon, M.G. Usturoi

Rezumat
    Deşi, la nivel mondial se consumă cantităţi importante de organe de pasăre, cercetările referitoare la calitatea acestora sunt extrem de reduse.
    Scopul studiului a fost de a stabili dacă există corelaţii între vârsta de sacrificare a păsărilor şi compoziţia chimică a două organe comestibile (inimi şi pipote).
    Pentru acesta s-au constituit 6 loturi de experienţă (3 pentru pipote şi 3 pentru inimi), diferenţiate prin vârsta de sacrificare a păsărilor, astfel: P₁ şi I₁ =pipote şi inimi provenite de la pui sacrificaţi la 35 zile; P2 şi I2 =pipote şi inimi de la pui sacrificaţi la 40 zile; P₃ şi I₃ =pipote şi inimi de la pui sacrificaţi la 42 zile. Determinările s-au făcut pe produse proaspete şi au urmărit conţinutul în apă, substanţă uscată, proteine, grăsimi, cenuşă şi substanţe extractive neazotate; de asemenea, s-a calculat şi valoarea energetică.
    Referitor la conţinutul în proteine al pipotelor şi al inimilor, datele noastre au indicat reduceri valorice odată cu majorarea vârstei de sacrificare; diferenţele dintre cele 3 loturi au fost fără semnificaţie statistică (P˃0,05).
    În ceea ce priveşte conţinutul de grăsimi atât în cazul inimilor, cât şi al pipotelor, cele mai bune valori au fost găsite la puii sacrificaţi la 42 de zile, mai mari cu 0,91 – 2,78% în cazul inimilor şi cu 3,08 –7,20% în cazul pipotelor faţă de situaţia de la celelalte vârste de sacrificare. Din punct de vedere statistic, diferenţele au fost foarte semnificative (P<0,01) atât pentru pipote (P₁ vs P₃) cât şi pentru inimi (I₁ vs I₃).
    Prin prisma rezultatelor obţinute pe hibridul Ross 308, se poate afirma că vârsta de sacrificare nu influenţează foarte semnificativ compoziţia chimică a pipotelor şi a inimilor, cu excepţia conţinutului în grăsime, care creşte odată cu vârsta de sacrificare.

Cuvinte cheie: păsări, sacrificare, pipote, inimi, compoziţie chimică