Liliana Athanasopoulos

Licenţa Creative Commons
Acest articol este pus la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internaţional


THE USE OF CONJUGATED EFFECT OF THE BACTERICIDAL TREATMENT FOR YERSINIOSIS IN RAINBOW TROUT

Liliana Athanasopoulos, Veta Nistor, Elena Mocanu, Magdalena Tenciu, Maria C. Chioveanu, M.D. Popa

Abstract
   Enteric red mouth disease (ERM) or yersiniosis, is an infectious and contagious disease, that is wildly spread across the world. In Romania, trout culture is facing this serious disease that causes a high mortality among fish population, varying between 10 and 60%.
   The etiologic agent of the disease is the virulent bacterium Yersinia ruckeri, from the Enterobacteriaceae family. This bacterium is considered strictly pathogenic, although it can survive a few months in water and sediments. The sources of infection can be the ill fish, carriers of the pathogen, that spread the bacteria in the water through their excrements of the poorly maintained ponds, water and sediment, farm equipment, bird excrements, some mammals. The predominant factors leading to yersiniosis disease are poor fish rearing conditions (accumulations out of the accepted limits for organic substances, nitrates, oxygen deficit, presence of periphyton etc.) combined with adaptive stress. When the poor conditions lead to an immunity loss of the fish and the disease sets in.
   Purpose of this paper is to find new treatments that act simultaneous internally on the pathogen inside the trout through administration of antibiotics in food, but also externally by destroying the residual bacteria found in mud and periphyton, through administration of non-toxic disinfectants, which does not cause side effects to the antibiotic medication.
   The work method consists in applying the same antibiotic treatment in the two ponds (B2, B3) under identical growth conditions and density, selected from the same batch of trout yersiniosis, with the difference that in the B3 pond, oral administration of medication was cumulated with long term peracetic acid baths.
   The diagnosis of Yersinosis was based on the identification of the first symptoms of the disease and was confirmed by microbiological examination and the treatment was based by sensitivity tests which decided the type of administered antibiotic.
   Rresults were quantified by monitoring mortalities in the two ponds and shows that in the B3 pond where the trout was treated with antibiotic and disinfectant, the recorded mortality is 3.18 % lower.
   The current experiment, using an antibiotic treatment administered orally, combined with a general disinfectant, administered in the water,peracetic acid, reduced the rainbow trouts mortality caused by Yersiniosis.

Key words: Yersiniosis, treatment, antibiotic, peracetic acid


UTILIZAREA EFECTULUI CONJUGAT AL TRATAMENTULUI BACTERICID ÎN COMBATEREA YERSINIOZEI LA PĂSTRĂVUL CURCUBEU

Liliana Athanasopoulos, Veta Nistor, Elena Mocanu, Magdalena Tenciu, Maria C. Chioveanu, M.D. Popa

Rezumat
   Boala enterică a gurii rosii (ERM), sau Yersinioza este o boală infecto-contagioasă larg răspândită pe glob. În România salmonicultura se confruntă cu această boală gravă care determină în rândul populaţiilor piscicole mortalitate crescută ce variază între 10-60%. Agentul etiologic al bolii este virulenta bacterie Yersinia ruckeri care care aparţine familiei Enterobacteriaceae. Ea este considerată o bacterie obligat patogenă, deşi poate supravieţui câteva luni în apă şi sedimente. Sursele de infecţie pot fi peştii bolnavi purtători ai agentului patogen care răspândesc bacterii în apă prin excrementele lor, sau apa şi sedimentele bazinelor prost întreţinute, echipamentul din ferme, excrementele păsărilor, unele mamifere. Factorii predominanţi ai îmbolnăvirilor de Yesinioză sunt condiţiile proaste de creştere (acumulări peste limitele admise de substanţă organică, nitraţi, deficit de oxigen, debit de primenire insuficient al apei, prezenţa de perifiton etc.) a peştelui cumulate cu stresul adaptativ, când germenul patogen prezent în surse, găseşte teren favorabil, se înmulţeşte şi poate declanşa îmbolnăvirea peştelui datorită scăderii imunităţii lui. Scopul lucrării de faţă este de a găsi noi tratamente care să acţioneze simultan asupra agentului patogen din peşte prin administrarea de antibiotic în hrană, dar şi extern în distrugerea bacteriei remanente în mâlul de pe fundul bazinelor sau în perifiton, prin utilizarea administrării dezinfectantelor non-toxice, ce nu provoacă efecte secundare medicaţiei cu antibiotic. Metoda de lucru constă în aplicarea aceluiaşi tratament antibiotic în două bazine (B2 şi B3), în condiţii de creştere şi densitate identice a unor populaţii provenite din acelaşi lot de păstrăvi bolnavi de Yersinioză, cu diferenţa că în bazinul B3, administrarea orală a medicaţiei a fost cumulată cu băi pe durată nedeterminată, cu acid peracetic. Tratarea Yersiniozei se bazează pe diagnosticul stabilit ca urmare a identificării primelor simptome de boală şi se cofirmă în urma examenului microbiologic cu antibiogramă prin care s-a stabilit tipul de antibiotic care trebuie administrat. Rezultatele au fost cuantificate prin monitorizarea mortalităţilor pe cele două bazine şi evidenţiază că în bazinul B3 unde peştii au fost trataţi cu antibiotic şi dezinfectant, mortalitatea înregistrată este cu 3,18% mai mică. Experimentul de faţă utilizează un tratament cu antibiotic, administrat pe cale orală, conjugat cu un dezinfectant general cu proprietăţi bactericide-acidul peracetic, administrat în bazin, reduce mortalităţile păstrăvului curcubeu cauzate de Yersinioză.

Cuvinte cheie: Yersinioză, tratament, antibiotic, acid peracetic