MORPHOLOGIC CHARACTERIZATION OF TENCH (TINCA TINCA LINNAEUS, 1758) THROUGH THE CLASSICAL AND MODERN METHODOLOGY

Liliana Athanasopoulos, Magdalena Tenciu, Veta Nistor, H.M. Coșarcă, Cristina M. Chioveanu

Abstract
   The results of a profitable fish farming are based in the first place, on the genetic quality of fish (growth rate, prolificity, disease resistance, etc.) The genetic improvement of the fish is a continuous preoccupation at the global and national level, intending to create new, highly productive races and hybrids. The morphologic characterization used as an instrument of work in the evaluation of the morphometric changes of fish, is based on biometry. The study presented achieves a morphometric characterization of the tench through the classic biometric method and tests the possibilities of using 3D photographic method for fish measureing. The results show that the classic biometrics method with a high degree of aggression on fish, can be replaced with the 3D photometric method, used through an application on the mobile phone, that achieves better accuracy, saves time and completely avoids the stress and fish losses

CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A SPECIEI LIN (TINCA TINCA LINNAEUS, 1758) PRIN METODOLOGIA CLASICĂ ȘI MODERNĂ

Liliana Athanasopoulos, Magdalena Tenciu, Veta Nistor, H.M. Coșarcă, Cristina M. Chioveanu

Rezumat
    Rezultatele unei pisciculturi rentabile se bazează în primul rând pe calitatea genetică a materialului piscicol (spor de creștere, prolificitate, rezistență la boli, etc.). Selecția și ameliorarea materialului piscicol este o preocupare continuă la nivel mondial dar și în țara noastră, urmărind de-a lungul timpului creearea de noi rase înalt productive. Caracterizarea morfologică utilizată ca instrument de lucru în evaluarea diferitelor specii sau varietăți de pești se bazează în principal pe morfometrie. Studiul de față realizează o caracterizare morfometrică a speciei lin prin metoda biometriei clasice și testează posibilitățile de utilizare a biometriei fotografice 3D în măsurătorile efectuate la pești. Biometria subacvatică este imposibil de realizat datorită indicelui de refracție diferit care ar distorsiona citirile biometrice. Manipulările unui animal homeoterm prin atingere la temperatura corpului uman aprox.360C când temperatura apei are spre exemplu 160C constituie șocul celor 20 de grade Celsius diferență. Din aceste motive s-a căutat o metodă biometrică care să reducă timpul de lucru și să excludă contactul cu materialului piscicol. Rezultatele obținute demonstrează că metoda biometriei clasice cu grad crescut de agresiune asupra materialului piscicol, poate fi înlocuită cu metoda fotometrică 3D, printr-o aplicatie pe telefonul mobil, care prezintă o precizie mai bună, economisește timp și evită în totalitate stresul și pierderile de material piscicol.

Cuvinte cheie: morfometrie, lin, fotometrie 3D