ANALIZA OPORTUNITĂŢILOR DE ADAPTARE A ECOSISTEMELOR
VITICOLE ROMÂNEŞTI LA NOUL CONTEXT COMPETITIV ŞI DE MEDIU

Planeta Pământ se confruntă în etapa actuală cu fenomenul încălzirii globale. Datorată creşterii concentraţiei CO2 în atmosferă, care a provocat aşa numitul "efect de seră", încălzirea globală determină apariţia unor consecinţe ecologice catastrofale la nivel planetar. Fenomenele climatice extreme influenţează negativ desfăşurarea normală a ciclului de vegetaţie al plantelor cultivate şi productivitatea sistemelor agricole. Fenomenele meteorologice cu efect catastrofal în ţara noastră au fost deosebit de frecvente, mai ales în ultimul deceniu. Astfel, în Romania, seceta a afectat 7 milioane de hectare, iar inundaţiile din anii ploioşi 6 milioane hectare, diminuând producţia agricolă cu 30-50% . La nivel global, se impun măsuri pe termen lung pentru prevenirea şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice: programe de reîmpădurire, reducerea poluării, modernizarea lucrărilor antierozionale etc. în agricultură, soluţiile şi recomandările pentru dezvoltarea acţiunilor de prevenire şi diminuare a efectelor variabilităţii climatului trebuie să cuprindă măsuri culturale, agrotehnice, irigări şi acţiuni de intervenţie pentru localizarea şi limitarea fenomenelor extreme. Abordarea problemelor referitoare la impactul schimbărilor climatice necesită, însă, şi date şi analize ştiinţifice de specialitate.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă asigurarea de noi cunoştinţe ştiinţifice şi noi metode operaţionale de îmbunătăţire a potenţialului agro-productiv al diferitelor soiuri de viţă de vie, în condiţiile stresului climatic din România. Cu alte cuvinte, proiectul este un model de cercetare interdisciplinară ce integrează competenţe din diferite domenii: agro-meteorologie, viticultură, fenologie şi eco-fiziologie, economia şi politica viţei de vie. Luînd în considerare noile provocări pentru realizarea competitivităţii, o contribuţie originală a proiectului propus este reprezentată de co-integrarea rezultatelor cercetării ştiinţifice a biologiei şi eco-fiziologiei viţei de vie şi viticulturii cu: estimarea impactului economic generat de procesele inovative; estimarea beneficiilor publice şi private prin stabilirea aşa-numitor bugete de mediu; identificarea măsurilor de politică agrară pentru încurajarea adoptării adecvate a inovaţiilor; impactul acestor măsuri în funcţie de costurile şi beneficiile publice şi private.