REZULTATE OBŢINUTE

Pentru evaluarea potenţialului viticol al arealului Budureasca - Gura Vadului - Vadu Săpat, s-a utilizat o metodologie elaborată la Universitatea de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi (Irimia et al., 2014). Metodologia permite evaluarea potenţialului viticol al podgoriilor din zonele cu climat temperat continental şi a fost folosită, până în prezent, pentru evaluarea potenţialului centrelor viticole Huşi (publicat în Journal International des Sciences de la Vigne et du Vin, Bordeaux-Franţa, 2013), Bucium – podgoria Iaşi (publicat Congres Int. Climatologie Roveretto, Italia, 2011), Urlaţi – podg. Dealul Mare (publicat Congres Univ. Cuza Iaşi, 2013), Avereşti – podgoria Huşi (în cadrul proiectului cu finanţare UEFISCDI România 17BG/2016, publicat în Applied Ecology and Environmental Research, Univ. Corvinus-Budapesta, 2018). De asemenea a fost folosită pentru evaluarea favorabilităţii climatice a c.v. Cotnari – podgoria Cotnari şi a modificărilor suferite de aceasta ca efect al schimbării climatice (publicat în Theor Applied Climatol, Germania, 2017), precum şi pentru evaluarea posibilităţii de înfiinţare a unor plantaţii viticole în zona Baciu, judeţul Cluj (2015). Pe plan internaţional, această metodologie sau elemente ale acestei metodologii au fost folosite pentru: evaluarea potenţialului viticol al podgoriei Brda din Slovenia (temă de doctorat, Univ. Rennes 2, Franţa); zonare viticolă în Queretaro-Mexic (Zuccolotto, 2014); identificarea de areale cu potenţial viticol în Carolina de Nord – SUA (Nowlin, 2014).

în prezent este folosită pentru aplicaţii în proiectul european ADVICLIM (LIFE13ENV/1512), coordonat de Univ Rennes 2 din Franţa.

Baza de date pentru evaluarea arealului Budureasca s-a elaborat folosind următoarele metode şi resurse:

• modelul numeric al terenului (MNT) şi straturile informaţionale primare derivate (panta, expoziţia, radiaţia solară potenţială, durata astronomică de strălucire a Soarelui);
• date climatice punctuale preluate din baza de date ECAD (European Climate Assessment & Dataset, https://www.ecad.eu/) (temperaturi şi precipitaţii zilnice) şi din baza de date ROCADA (Dumitrescu & Bîrsan, 2015) (durata de strălucire a Soarelui) pentru staţia meteorologică Buzău;
• date pedologice preluate din studii agrochimice efectuate de OJSPA Ploieşti la scara 1:5000;
• date vectoriale spaţiale şi de tip atribut referitoare la plantaţia viticolă a companiei Budureasca (limita plantaţiei, parcelele cu diferite soiuri), preluate de pe imaginile satelitare integrate în Google Earth şi din documentele plantaţiei.

Prin prelucrarea datelor GIS primare au rezultat informaţii spaţiale noi care constituie baza de date derivată:

• Hărţile digitale privind favorabilitatea reliefului (favorabilitatea pantei, expoziţiei versanţilor şi favorabilitatea reliefului);
• Hărţile digitale privind parametrii climatici (temperatura medie anuală şi medie a lunii iulie, suma temperaturilor efective, precipitaţiile din perioada de vegetaţie, radiaţia solară globală şi durata reală de strălucire a Soarelui) şi bioclimatici (lungimea perioadei de vegetaţie, indicele heliotermic, indicele bioclimatic şi indicele aptitudinii oenoclimatice);
• Hărţile digitale privind favorabilitatea climatică (a fiecărui parametru climatic în parte şi favorabilitatea integrată a factorilor climatici)
• Hărţile digitale privind distribuţia spaţială a parametrilor de sol (conţinut de humus, argilă şi schelet) şi a favorabilităţilor acestora, precum şu favorabilitatea integrată a parametrilor de sol;
• Favorabiltatea finală a arealului viticol.

Modelului numeric al terenului (MNT) a fost extras dintr-un model obţinut prin tehnici radar cu rezoluţie de 12,5 m (citare), care a fost corectat în funcţie de altitudinile din modelul european EUDEM, cu rezoluţie de 30 m, prin tehnica regresiei, după care modelul corectat a fost adus la rezoluţia de 10 m prin reeşantionare biliniară, urmată de filtrare prin mediere în fereastră glisantă de 3x3 pixeli.

Toate straturile informaţionale au fost reprezentate în proiecţia Stereografică 1970, care este proiecţia cartografică naţională a României. Pentru procesarea informaţiei spaţiale s-ai folosit programele ArcGIS şi SAGA-GIS, iar pentru prelucrarea statistică a datelor programul Excel / XLSTAT.

Pe baza modelului numeric al terenului au fost derivate harta pantelor şi harta expoziţiei terenului la aceeaşi rezoluţie de 10x10 m. Valorile de expoziţie au fost grupate în 9 clase (N, NE, E, SE, S, SV, V, NV, orizontal).

Datele climatice zinice referitoare la temperatura aerului şi precipitaţile atmosferice au fost descărcate din baza de date europeană ECAD pentru staţia meteorologică Buzău. Datele zilnice au fost agregate în date lunare pentru perioada 1991-2015, apoi au fost calculate mediile lunare multianuale. Folosind gradienţii termici şi pluviometrici altitudinali, determinaţi pe baza datelor ROCADA pentru teritoriul României, temperaturile şi precipitaţiile medii lunare înregistrate la staţia meteorologică Buzău au fost extrapolate în zona de studiu, conform relaţiei:

P = P_Buzau + g x (H – H_Buzau) / 100

unde:

• P - parametrul climatic extrapolat (temperaturi, precipitaţii medii lunare);
• P_Buzau – parametrul climatic întregistrat la staţia Buzău;
• g – gradientul termic sau pluviometric altitudinal (oC/100m sau mm/100mm);
• H – altitudinea pentru care se estimează valoarea parametrului (modelul numeric al terenului din zona de studiu);
• H_Buzau – altitudinea staţiei meteorologice Buzău (98 m).

Datele climatice referitoare la durata de strălucire a Soarelui au fost extrase, pentru locaţia staţiei meteorologice Buzău, din baza de date ROCADA realizată de specialişti de la Adminstraţia Naţională de Meterologie (Dumitrescu, Bîrsan, 2015) pentru perioada 1961-2013. Pentru arealul studiat s-au folosit valoarea medie pentru perioada 1991-2013 de la staţia Buzău pentru a calcula fracţia de insolaţie. în continuare, fracţia de insolaţie a fost folosită pentru estimarea duratei reale de strălucire a Soarelui în arealul studiat:

d = D x f

unde:

• d - durata reală de strălucire a Soarelui;
• D - durata astronomică de strălucire a Soarelui;
• f – fracţia de insolaţie.

Durata astronomică de strălucire a Soarelui, împreună cu radiaţia solară globală, au fost determinate pe baza MNT în programul SAGA-GIS 2.0.8, modulul Incoming Solar Radiation. Pentru a obţine radiaţia globală reală, valorile radiaţiei potenţiale trebuie corectate în raport cu fracţia de insolaţie (Entekhabi, 1997)):

Rg = Rp x (1 – 0.65 x N²)

unde:

• Rg – radiaţia solară globală (kcal / cmp);
• Rp – radiaţia solară globală potenţială (kcal / cmp);
• N – fracţia de acoperire a cerului cu nori, respective inversul fracţiei de insolaţie (1 – f).

Parametrii termici, pluviometrici şi durata de stralucire a Soarelui au fost mai departe folosiţi pentru calculul indicilor bioclimatici.

Pentru calculul temperaturilor efective şi a perioadei de vegetaţie s-a procedat la estimarea momentului de atingere a pragului termic de 10oC pe baza temperaturilor medii lunare, prin tehnica interpolării liniare (Patriche et al., 2011).

Datele pedologice referitoare la conţinutul de humus şi textura solului au fost extrase din studii agrochimice elaborate de OJSPA Ploieşti, în timp ce conţinutul solului în schelet a fost apreciat în teren. Conţinutul de humus a fost spaţializat prin metoda regresie – kriging folosind datele din 28 de puncte din regiunea de studiu. Modelul de regresie multiplă a inclus ca predictori panta şi altitudinea terenului, valoarea indicelui de determinare (R2) fiind de 0,609:

HUMUS = 4,733 – 0,0514 x PANTA – 0,0065 x ALTITUDINEA

Metodologia care stă la baza evaluării potenţialului viticol al arealului Budureasca este prezentată pe larg în Irimia et al. (2014) - https://oeno-one.eu/article/view/1576

1. Temperatura medie anuală (AAT). În arealul viticol Budureasca-Gura Văii, temperatura medie anuală variază între 10,26°C în zona înaltă şi 11,31 °C în zona joasă, cu o medie de 10,91°C (Fig. 4). Media se situează spre limita superioară a intervalului de favorabilitate pentru obţinerea vinurilor de calitate, în timp ce maxima (11,31 °C) o excede, această valoare ridicată fiind de fapt o consecinţă a perioadei de încălzire cimatică. Media multianuală specifică Dealurilor Munteniei şi Olteniei este de 10,2°C (pentru intervalul 1950-1990, neafectat de schimbarea climatică), cu un interval de 9,6...10,8°C. Rezultă că pe fondul schimbării climatice, începută în ani ‘80, media AAT a crescut. Ţinând cont de impactul temperaturiIor ridicate asupra viţei de vie, această creştere va influenţa derularea fenofazelor şi caracteristicile de compoziţie ale strugurilor.
   În raport cu favorabilitatea pentru producţia de vin, temperatura medie anuală pentru arealul evaluat este favorabilă producţiei vinurilor roşii de calitate (Figura 1).
   
   Figura 1 - Distribuţia continuă a temperaturii medii anuale în areal
   
2. Precipitaţiile din perioada de vegetaţie. Pentru cultura economică a viţei de vie, volumul precipitaţiilor din perioada de vegetaţie trebuie să se încadreze între 250 şi 390 mm. Atât excesul, cât şi deficitul de umiditate influenţează negativ creşterea viţei de vie, rezistenţa la boli şi temperaturi scăzute, diferenţierea mugurilor de rod, cantitatea şi calitatea producţiei. Abundenţa precipitaţiilor determină creşterea viguroasă a lăstarilor, căderea florilor, meierea boabelor, sensibilitate crescută la atacul bolilor criptogamice, maturarea târzie a strugurilor, maturarea deficitară a lemnului coardelor şi rezistenţă slabă la ger. Calitatea strugurilor obţinuţi în condiţii de umiditate excesivă este redusă: boabele sunt slab colorate, au aciditate ridicată, conţinut redus de zaharuri şi compuşi aromatici.
   Precipitaţiile din arealul Budureasca se încadrează între 372 şi 412 mm, cu medie multianuală de 387 mm (Fig. 9). Din punct de vedere al favorabilităţii pentru viţa de vie, pe 62% din areal (192 ha), zona joasă, până la circa 250 m altitudine, precipitaţiile sunt în volum optim pentru producerea vinurilor roşii de calitate; peste 250 m altitudine, precipitaţiile se încadrează în clasa III – favorabilitate pentru vinuri albe (Figura 2).
   
   Figura 2 - Distribuţia spaţială a precipitaţiilor în arealul Budureasca
   
3. Panta terenului influenţează drenajul aerului rece (Geiger, 1966) şi unghiul de incidenţă al radiaţiei solare (Becker, 1985). Înclinarea optimă a pantei pentru cultura viţei de vie este de 8-15% (Boyer and Wolf, 1998; Jones et al., 2004). Terenurile plane şi cele cu panta mai mică de 8% au drenaj deficitar al aerului rece şi reţin apa din precipitaţii, furnizând producţii mari dar de slabă calitate. Terenurile în pantă prezintă inconvenientul că sunt predispuse la eroziunea solului şi sunt mai dificil de lucrat (Boyer and Wolf, 1998, Jones et al., 2004). Prin terase pot fi amenajate pentru plantare cu viţă de vie pante de până la 40% (Galet, 1988), însă cele neterasate, cu pantă mai mare de 28%, sunt restrictive pentru viţa de vie (Jones et al., 2004).
   În arealul viticol Budureasca, panta terenului variază între 0 şi 39.5% (Figura 3).
   
   Figura 3 - Distribuţia spaţială a pantei în arealul Budureasca


4. Potenţialul viticol al arealului. Prelucrarea integrată a datelor reprezentând relieful, solul şi climatul, a relevat faptul că arealului Budureasca-Gura Vadului-Vadu Săpat are potenţial pentru producţia vinurilor albe şi roşii de înaltă calitate (Figura 4). Descrierea de detaliu a distribuţiei spaţiale a potenţialului viticol este pusă la dispoziţia beneficiarului sub forma unui raport (Figura 5), în vederea adaptării tehnologiilor şi optimizării managementului viticol.
   În arealul viticol Budureasca, panta terenului variază între 0 şi 39.5% (Figura 3).
   
   Figura 4 - Distribuţia spaţială a potenţialului viticol în areal Budureasca - Gura Vadului – Vadu Săpat