Adaptarea la contextual climatic actual

Cercetarea efectuată în cadrul proiectului, a scos în evidenţă faptul că profilul climatic al podgoriei Dealu Mare, în care se situează şi arealul Budureasca, s-a modificat prin creşterea temperaturilor din timpul perioadei de maturare a strugurilor (Tabel 1).

Tabelul 1. Parametrii climatici înregistraţi la Staţia meteo Buzău (medii 1995-2015)

Temperaturile de peste 35°C din , care influenţează determinant calitatea strugurilor, evoluează pe un trend crescător în intervalul 2001-2017 (Fig. 1).

Figura 1. Numărul de zile cu temperaturi mai mari de 35°C, în arealul Budureasca, în intervalul 2001-2017 (date de la Staţia meteo Buzău)

Adaptarea la contextual climatic actual

În raport cu specificul soiurilor cultivate, expunerea acestora la temperaturi ridicate şi potenţialul viticol al zonelor omogene din arealul Budureasca, în anul 2019 s-au organizat următoarele situaţii experimentale:

• Busuioacă de Bohotin (T63, T64) şi Tămâioasă românească (T64)
• întreţinerea solului ca ogor negru + desfrunzit la 2/3 după pârgă
• Sauvignon blanc (T63, T39) şi Chardonnay (T62):
• cârnit lăstarii imediat după legatul boabelor
• desfrunzit la 2/3 după pârgă
• cârnit lăstarii imediat după legatul boabelor + desfrunzit la 2/3 după pârgă

Adaptarea producţiei viti-vinicole la potenţialul viticol al arealului

Corelarea cerinţelor agrotehnice ale soiurilor cu potenţialul zonelor viticole omogene în care acestea se situează a impus particularizarea tehnologiilor la nivel de tarla şi chiar parcelă. Pentru situaţiile particulare, unde potenţialul viticol este ridicat şi permite obţinerea vinurilor de marcă s-au stabilit măsuri de valorificare precum:

• Cabernet Sauvignon (tarlaua T33): optimizarea indicelui foliar;
• Cabernet Sauvignon T32 şi Syrah T32: valorificarea producţiei pe soi şi parcel;
• Pinot gris, Chardonnay şi Tămâioasă românească T5 – 222, 1267, 1237, 1371 – valorificare pe soi şi parcelă a producţiei, pentru vinuri de înaltă calitate;
• Tămâioasă românească (T5), Chardonnay (T27) şi Syrah 1465, 1461: valorificare pe soi şi parcelă a producţiei, pentru vinuri de mare marcă.

Diferenţierea surselor de materie primă pentru vinuri în raport cu potenţialul viticol

Rezultatele obţinute prin aplicarea tehnologiilor diferentiate, în raport cu potenţialul viticol al zonelor în care se situează soiurile pentru vin, a condus la următoarea structurare a surselor de materie primă pentru gamele de vinuri:

• zona omogenă viticolă cu medie de 9 puncte bonitare = sursă de materie primă pentru vinurile din gamele ORIGINI (soiurile Shiraz, Fetească neagră, Muscat Ottonel) şi CENTENAR (soiul Fetească neagră);
• zona omogenă viticolă cu medie de 8 puncte bonitare = sursă de materie primă pentru vinuri din gamele NOBLE (soiurile Muscat Ottonel, Chardonnay) şi PREMIUM (soiurile Merlot, Pinot gris, Sauvignon blanc, Shiraz);
• zona omogenă viticolă cu medie de 7 puncte bonitare = sursă de materie primă pentru gamele MAGNUM (Feteasca neagră), BRISTENA (Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Muscat Ottonel), CLASIC (soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească regală, Fetească neagră) şi BAG IN BOX ( soiurile Pinot noir, Merlot, Cabernet Sauvigon).